Bulevardul Wiener Ringstraße
"Este voinţa mea ..." - Cu aceste cuvinte împăratul Franz Joseph a dat ordin în anul 1857 pentru construirea bulevardului reprezentativ Ringstraße. Nobilii şi mai marii burgheziei s-au întrecut în ridicarea unor palate cât mai fastuoase de-a lungul somptuosului bulevard. Multe dintre aceste clădiri particulare de odinioară pot fi admirate şi astăzi (adesea însă numai din exterior). Stilul în care au fost ridicate aceste edificii a intrat în istorie drept stilul "Ringstraße" (o formă de manifestare a historismului). Pluralismul stilurilor este caracteristic. Au fost imitate numeroase forme arhitectonice ale epocilor apuse.
Însă nu palatele sunt cele mai remarcabile clădiri, ci marile edificii ca de exemplu Opera de Stat Staatsoper (construită în stil neorenascentist), clădirea Parlamentului Parlament, Primăria Rathaus (în stil gotic flamand), Burgtheater (stil neobaroc), Universitatea (stil neorenascentist), Muzeul pentru Artă Aplicată Museum für angewandte Kunst, Bursa Vieneză şi Biserica Votiv (stil neogotic), ridicate toate în cea de-a doua parte a secolului 19. Remarcabile sunt şi Muzeul de Istorie a Artei Kunsthistorische Museum şi Muzeul de Istorie a Naturii Naturhistorische Museum, ambele construite în stil neorenascentist. Aceste edificii nu sunt numai locaşuri pentru tezaure nepreţuite ale artei şi naturii, ci ele în sine reprezintă nişte capodopere ale arhitecturii.
Aspectul arhitectonic al Ringstraße a fost marcat de mari maeştri ai construcţiei ca Theophil von Hansen, Karl Freiherr von Hasenauer, Gottfried Semper, Heinrich von Ferstel sau Friedrich von Schmidt. Epoca stilului arhitectonic Ringstraße a fost urmată la sfârşitul secolului 19 de Jugendstil Wiener Jugendstil care s-a distanţat echivoc de somptuozitatea şi pompa afişată.
